Publicațiile act legal

Digitalizarea procesului penal și dreptul la un proces echitabil

Comandă o mostră!

Read more

Digitalizarea proceselor penale reprezintă un subiect care trebuia să se afle sub lupa atenției publice, indiferent de existența sau nu a pandemiei COVID-19. Cu toate acestea, acum, mai mult ca niciodată, asistăm la o nevoie stringentă a migrării în spațiul digital. Pornind de la Ghidul pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în judecarea cauzelor pe durata pandemiei COVID-19, publicat de organizația Fair Trials, punctăm câteva principii de avut în vedere pentru desfășurarea procesului în condiții tehnice optime și în același timp pentru respectarea drepturilor persoanelor participante la procedurile judiciare.

Context

Ca urmare a pandemiei COVID-19, activitatea instanțelor judecătorești a fost grav afectată. În această perioadă se discută intens despre digitalizarea justiției, ca unica soluție pentru a nu bloca justiția și a respecta în același timp regulile de sănătate publică, ocrotind eficient participanții la actul de justiție.

Cu toate că oralitatea este un concept fundamental al justiției penale, în situații excepționale precum perioada stării de urgență, considerăm că desfășurarea procedurilor judiciare prin intermediul unor platforme digitale reprezintă o soluție viabilă care să asigure judecarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Organizația Fair Trials a publicat recent un Ghid pentru respectarea dreptului la un proces echitabil în judecarea cauzelor pe durata pandemiei COVID-19.

Fair Trials acționează ca un centru de expertiză în privința respectării dreptului la un proces echitabil, bazându-se pe un personal cu experiență, cu sediul la Londra, Bruxelles și Washington D.C., care lucrează în parteneriat cu cei mai buni experți locali din mai multe regiuni.

S-a argumentat că de regulă, inculpații ar trebui să poată participa la procedurile judiciare în persoană și de cele mai multe ori este crucial să fie prezenți fizic în sala de judecată în timpul procesului. Absența inculpaților din sala de judecată subminează serios capacitatea lor de a participa eficient la procedurile de justiție penală și exercitarea dreptului la apărare.

Chiar și în aceste situații extreme și neobișnuite, ar trebui să existe o preferință puternică pentru ca procedurile judiciare să fie desfășurate personal pentru a proteja drepturile inculpaților.

Procesele penale neurgente, în special, nu ar trebui să aibă loc dacă inculpatul nu poate fi prezentat fizic în instanță din motive de sănătate publică. Cu toate acestea, sistemele de justiție penală trebuie să continue să funcționeze în timpul acestei crize globale de sănătate, iar instanțele vor trebui să apeleze la audieri la distanță pentru a trata probleme urgente și să prevină o întârziere fără precedent a cazurilor care ar putea dăuna administrării eficiente a justiției in viitor.

S-a susținut că atunci când se stabilește dacă o ședință de judecată ar trebui să aibă loc sau nu de la distanță, ar trebui să se țină seama, printre altele, de următorii factori:

  • durata întârzierilor și impactul lor probabil asupra drepturilor inculpaților (în special în cazul în care inculpatul se află în arest preventiv este probabil să fie prelungit);
  • natura audierii, inclusiv:
    • complexitatea cazului și problema abordată;
    • nevoia de a cita martori; și
    • impactul probabil al audierii asupra drepturilor inculpatului (de exemplu, dacă pune inculpatul în pericol de privare de libertate);
  • disponibilitatea și calitatea echipamentelor și sistemelor utilizate pentru comunicare între instanță și inculpat; și
  • existența unor deficiențe sau a altor factori care ar putea afecta în mod negativ capacitatea inculpatului de a participa eficient la procedurile judecătorești.

În cazul în care există justificări puternice care impun utilizarea procedurilor de justiție la distanță, audierile la distanță ar trebui să aibă loc doar dacă există garanții adecvate în vigoare, care nu afectează  dreptul la un proces echitabil.

Ghidul conține o serie de recomandări cu privire la următoarele aspecte:

1. Dreptul de a fi asistat de avocat:

A.  Pentru inculpații privați de libertate

  • Toate penitenciarele și spațiile de detenție ar trebui să dispună de facilități adecvate pentru a se asigura că toți deținuții au acces eficient și frecvent la telefoane (și la alte forme permise de comunicare la distanță). Această măsură poate include actualizarea sau creșterea numărului de echipamente pentru a face față cererii crescute.
  • Închisorile și locurile de detenție ar trebui să urmărească punerea la dispoziția inculpaților a unor instalații de conferință video.
  • Ar trebui respectate foarte strict confidențialitatea sau comunicările inculpat-avocat. Inculpații ar trebui să aibă acces la spații sigure pentru discuții confidențiale, strategia de apărare discutată cu avocatul să nu ajungă la cunoștința personalului auxiliar al închisorii sau organelor de poliție. Canalele de comunicare ar trebui să fie sigure, astfel încât apelurile să nu poată fi interceptate sau înregistrate.
  • În cazul în care există restricții privind corespondența client-avocat (inclusiv, de exemplu, frecvența și durata apelurilor telefonice), acestea ar trebui să fie relaxate semnificativ pentru a compensa reducerea vizitelor legale în persoană.
  • Utilizarea telefoanelor (și a altor forme permise de comunicare la distanță) ar trebui să fie pusă la dispoziția gratuită a deținuților atunci când comunică cu avocații lor.

B. Înainte, în timpul și după audierea în fața instanței

  • Inculpaților ar trebui să li se acorde suficient timp înainte, în timpul și după audierile judecătorești pentru a-și consulta avocații.
  • Instanțele ar trebui să fie dotate cu facilități adecvate care să permită conferințe video confidențiale sau apeluri telefonice între avocații apărării și inculpați, fără presiuni de timp. Acestea ar putea include spații separate în instanțe cu echipamente de videoconferință pentru consultările avocați-inculpați.
  • Inculpaților trebuie să li se ofere accesul în camere sau zone sigure, înainte, în timpul și după audieri, unde pot comunica cu avocații lor în mod confidențial.

2. Dreptul de a participa efectiv la procedura judiciară

  • În cazul în care un inculpat nu este reprezentat în cadrul unei audieri la distanță, judecătorii, procurorii sau personalul instanței (după caz) ar trebui să îl asiste în mod proactiv pe inculpat pentru a se asigura că are acces la asistență juridică.
  • Normele de eligibilitate a asistenței judiciare ar trebui revizuite pentru a se asigura că niciun inculpat care participă la audieri la instanță de la distanță nu este reprezentat din motive financiare.
  • Echipamentele video trebuie să simuleze cât mai autentic participarea din cadrul sălilor de judecată. Inculpații ar trebui să poată avea o vedere completă a sălii de judecată și să poată observa toți participanții prezenți în sala de judecată.
  • În cazul în care audierile la distanță implică depunerea sau revizuirea probelor, inculpatului ar trebui să i se ofere acces la facilități care să îi permită să inspecteze și să prezinte probe în timpul audierii.
  • Echipamentele și sistemele de comunicații utilizate pentru audieri la distanță ar trebui să ofere continuu sunet și video de o calitate decentă.
  • Audierile trebuie oprite în cazul în care conexiunea este întreruptă și să continue doar după rezolvarea problemei.
  • Asistența tehnică ar trebui să fie disponibilă cu ușurință la instanțe și în spațiile de detenție pentru a remedia defecțiunile care afectează calitatea și fiabilitatea comunicațiilor audio-vizuale.
  • Inculpații trebuie să poată contacta confidențial avocatul în timpul procedurii pentru a cere clarificări sau pentru a conferi primi instrucțiuni privind strategia de apărare.

3. Accesul la dosar

  • Inculpaților și avocaților apărării ar trebui să li se ofere accesul la dosarele de caz într-un mod care să permită inculpaților să își exercite dreptul de apărare în mod efectiv.
  • Inculpaților trebuie să li se ofere acces fizic sau electronic la dosarul cauzei, gratuit.

4. Respectarea prezumției de nevinovăție

  • Inculpații aflați în detenție ar trebui să fie prezentați în îmbrăcăminte adecvată pentru audierile din instanță și ar trebui să li se ofere acces la facilitățile care să le permită să poarte îmbrăcăminte adecvată.
  • Inculpații ar trebui să fie prezentați în timpul audierilor video cu un fundal neutru, care să nu sugerează că au fost privați de libertate.

Concluzii

Digitalizarea proceselor penale reprezintă un subiect care trebuia să se afle sub lupa atenției publice, indiferent de existența sau nu a pandemiei COVID-19.

Considerăm că digitalizarea procesului penal reprezintă o necesitate și un demers normal în evoluția sistemului de justiție. Este lăudabilă inițiativa Tribunalului București de introducere a posibilității desfășurării ședințelor de judecată prin videoconferință. Susținem demersurile instanțelor în această direcție, demersuri care trebuie să aibă în vedere desfășurarea procesului în condiții tehnice optime și în același timp respectarea drepturilor persoanelor participante la procedurile judiciare.

Cu toate acestea, având în vedere pionieratul digitalizării actului de justiție, vocile care susțin digitalizarea accelerată a procesului penal trebuie să acorde o atenție sporită respectării dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, indiferent de modalitatea și circumstanțele desfășurării procedurilor judiciare penale.

act legal Digitalizarea procesului penal și dreptul la un proces echitabil Digitalizarea procesului penal și dreptul la un proces echitabil, Digitalizarea procesului penal și dreptul la un proces echitabil

Abonează-te pentru a primi o mostră Digitalizarea procesului penal și dreptul la un proces echitabil